Am cunoscut-o pe Ana. Este prietena unui amic de al meu. Este o fata tacuta. Foarte tacuta. Aproape niciodata nu se integreaza in discutie si nu scoate nici un cuvant. Este o fata draguta, vopsita roscat, chiar simpatica la corp si la fata, dar are un mare defect: faptul ca nu vorbeste aproape deloc si sta mereu timida si tacuta , la locul ei. Insa amicului meu ii place, la munca se descurca bine, este un om frumos dar de o frumusete rece deoarece nu te atinge si prin frumusetea si puterea cuviintelor.
Mi-ar fi placut sa aflu mai multe despre ea, dar nici eu nu m-am straduit. Cred ca nu este timiditate, ci lipsa de dorinta de a comunica mai mult cu persoane straine de la care nu are nici un beneficiu, altfel nu pot sa imi explic atitudinea ei glaciara. Mi-ar fi placut sa cunosc o persoana cu un comportament vulcanic, care sa imi fi dorit sa imi devina prietena, dar asta a fost ceea ce mi-a oferit situatia in acea zi. Oricum nu suntem apropiate si nici nu vom deveni, a fost doar o emotie negativa de moment sa cunosc o persoana atat de taciturna.