Casa mea nu arata ca o farmacie sau ca un spital. Avand in vedere ca am un copil, mereu e dezordine. Asa ca oricand vei veni in casa mea, vei gasi haine de-ale fetei imprastiate prin camera ei si jucariile aruncate pe jos. De fiecare data cand le strang, ea le pune pe jos sa se joace cu ele si acolo le lasa. Iar eu de multe ori nu prea am chef sa le strang. Ar insemna sa fac asta zilnic.
Fac o data pe saptamana curatenie, sters praf, aspirat, spalat, sters mobila etc si in timpul saptamanii, mai sterg din cand in cand parful si mai aspir. Restul timpului il aloc piticei, si fac de mancare. Sunt femei care de cum vad o scama pe jos, hop sar sa o adune. Din partea mea scama aia poate sa ramana acolo pana prinde flori. Mama e genul asta de femeie. Casa musai sa fie luna, ca altfel e jale. Cand era a mea mica si mergeam in vizita, daca manca pufuleti si ii imprastia, pfuai ce se enerva. Fugea repede, repejor dupa maturica si lopata sa stranga una doua. La mine cand vine in vizita, foarte rar ce-i drept, mereu ma scoate din sarite. Niciodata nu ii convine nimic. Vede praf pana si acolo unde nu e. Cred ca are niste ochi de vulturi ca vede pe o distanta incredibila. Asa ca prefer sa nu vina la mine in vizita, decat sa ma tot apostrofeze, ca nu am maturat bine, sau ca nu am spalat oala cum trebuie, etc. Mai rarut ca-i mai dragut. Oricum cred ca femeile astea au ceva probleme la mansarda. Ma rog in general au probleme cu nervii. Sau cel putin asa se zice.
Decat asa mai bine ca mine. Cui nu-i place cum arata casa mea, sa nu vina in vizita si nu ma deranjeaza. Am mai multa liniste in casa.