Leoaica ciudata

Nimeni nu-si putuse explica logic cum reusise leoaica Maria sa evadeze din gradina zologica, dinauntru unui tarc acoperit si inconjurat de grilaje zdravene din fier. Fuga ei stirnise o emotie nemainilnita pina atunci (mai ales printre ingrijitorii parcului, dar vestea se raspindise ca fulgerul si in oras!), multi asteptindu-se la ce e mai rau din partea ei, adica sa atace oameni. Un padurar, din partea locului, o vazuse intrind si pierzindu-se in inima padurii, apoi nu se mai auzise nimic despre ea.

Nu mult timp dupa aceea, se raportase la Politie primele disparitii de copii (la inceput fusese unul, apoi inca unul, cifra marindu-se de la o zi la alta!) inexplicabile, petrecute, de obicei, noaptea. Misterul avea sa fie dezlegat intimplator tot de un copil, care o vazuse pe leoaica pitita intr-o scorbura la marginea paduri, alaptind cinci copii (de virsta celor disparuti!!) ca si cind si-ar fi alaptat proprii pui. Barbatii de la Protectia Mediului, insotiti de o echipa de politisti, sositi la fata locului, reusira sa sedeze leoaica de la distanta, sa-i recupereze pe copii, vii si nevatamati (si sa-i incredinteze parintilor!), apoi sa inapoieze animalul (inainte de a se trezi !) celor de la Gradina zoologica.

Timp de trei saptamini dupa capturare, leoaica refuzase cu incapatinare mincarea, aruncata in cusca de catre ingrijitori, pentru ca o in saptamina a patra, sa se stinga tagic, sub ochii multimii curioase, macinata de o tristete fara margini, provocata, probabil, de pierderea celor cinci copilasi, pe care-i furase si-i adoptase, cu o dragoste greu de imaginat (si de explicat!).