Dilema

Cand ma intorc de la serviciu (zilnic dupa ora 16 ) intru in chioscul de la coltul strazii si cumpar o piine. Vinzatoarea, o femeie in virsta, care toata viata n-a facut altceva decit sa vinda piine, ma stie si ma asteapta in fiecarea dupa-amiaza cu piinea invelita intr-o bucata de hirtie alba ( de ambalaj). De aceea nu-mi permit sa lipsesc niciodata de la serviciu sau daca lipsesc trec pe la tanti Margareta cam pe la aceeasi ora, ca sa n-o dezamagesc. Astazi, de exemplu, ma astepta nerabdatoare ( cu sufletul la gura!), sperind sa-i dau o solutie la necazul ei ( pe care si-l crease singura, din nebagare de seama!). Dupa ce facuse casa, descoperise un plus in gestiune de un milion de lei, desi nu vinduse piine mai mult de-o suta !” Cite piini ati vindut?” o intreb.”Nouazeci si trei, zice, cit mi-a adus soferul azi-dimineata!” ” Si cit costa o piine ? continui pe acelasi ton.”Un leu si zece bani, cum stiti! imi raspunde.” Foarte bine ! concluzionez eu. Predai sefului o suta cinci lei, cit ai vindut, iar restul il bagi in buzunar, fiindca, se pare, cineva a cumparat o piine si a platit pentru o mie!”.