Ieri, in timp ce ma pierdeam pe Internet, am citit ceva ce m-a socat.
Se pare ca de anul viitor, Guvernul nostru incapabil doreste sa nu mai
dea alocatie copiilor ai caror parinti au venituri mari. Nu stiu ce
inseamna pentru ei sa ai un salariu mare, insa decizia vine ca un soc
pentru mine. Da, stiam ca suntem condusi de niste prosti, care se
gandesc doar la interesele proprii. Insa cum poti tu sa spui ca Romania
va iesi din criza economica in care se afla, luand de la gura unui copil
42 de lei? In loc sa le fie rusine si sa plece capul,
caci in ziua de astazi te descurci cu greu cu o asemenea suma, ba chiar
nu te descurci deloc, ei iau acest fapt ca pe un lucru firesc si normal.
Cunosc copii care depind de suma asta, care isi
platesc transportul ca sa vina la scoala. Ti se rupe inima cand ii vezi
ca nu vin uneori la ore tocmai pentru ca nu au posibilitatea financiara
sa o faca. Oamenii de la conducerea tarii isi bat joc de noi. De ce? Pentru ca pot.
Puterea este in mana lor, iar noi nu avem cum sa intervenim. Si ce daca
exista dreptul la alocatie al elevilor? Vor vota sa nu mai fie, ca doar
suntem in criza si ne ajuta orice suma de bani. Probabil am iesi din ea
daca nu ar mai fura cu nesimtire si daca si-ar micsora salariile pe
care le primesc pentru a sta cu fundul lor mare intr-un scaun. Anul
acesta, nu mi-am primit alocatia. A trebuit sa ma duc la nu stiu ce
sediu, sa depun cereri, sa fac rost de adeverinte, de parca imi faceau
un mare serviciu dandu-mi ceea ce merit. In fiecare zi ne loveste drept
in fata impotenta celor care ne conduc. Orasul asta arate ca dupa
bombardamente, de parca am fi pus hartie pe strazi si nu asfalt,
medicii nici nu se uita la tine daca nu le bagi bani in buzunar, se dau
afara profesorii experimentati pentru a se face loc celor care au
muncit pe sub birou, termini facultati si ramai pe dinafara caci nimeni
nu iti cunoaste tatal sau mama, precum si multe altele. V-am mai spus cat de mult am ajuns sa urasc tara in care traiesc?