Cerc

Toata viata nu facem altceva decit sa muncim, sa ne cistigam existenta. In scurtele momente ramase ne facem timp pentru dragoste si pentru alte nimicuri, care, de fapt, reprezinta sarea si piperul vietii. Pe locul intii ramine insa munca, motorul existentei, fara de care nu se poate. Intrebarea fundamentala e daca merita sa traiesti pentru asta? Nu, nu merita! Viata este si asa prea scurta. Pe deasupra, mai este si plina de necazuri, de dificultati. N-ai timp sa te bucuri de ceva, de iubire, de pilda (care nu vine intodeauna cind vrei, ci cind o gasesti - de obicei, prea tirziu!) si moartea iti bate la usa, cioc, cioc! Ia-ti vestonul si hai! Nu-ti da timp sa te pregatesti. Sa-ti pui lucrurile la punct. Te ia de pe drum. Cu japca. Ca DNA-ul. Si ce-ai facut? Daca tragi linia si aduni constati ca nu te-ai ales cu nimic. Legea vietii spune sa te bucuri de ea de cum o primesti (de cum ti-o vira destinul pe git!). Dar pentru asta trebuie sa stii! Sa-ti spuna cineva! Din pacate, nu-ti spune nimeni. Iar tu intri in rahatul asta pina la git. Duca-se dracului!